Aniversări cu vești bune de la autorități
și cu mai puțin timp pierdut la ghișee
Hello, lawreaders!
Astăzi e prilej de sărbătoare pentru mine, pe plan personal și profesional – pentru că Artizan de Legal mi-e proiect de suflet, și nu doar muncă. Împlinim împreună 10 ediții ale acestui newsletter și o creștere organică la care nu mă așteptam, mai ales având în vedere că nu am insistat să mă promovez.
Vă mulțumesc că sunteți aici și că mă citiți! ❤️
Acum că am terminat cu partea emoțională, scriu pe scurt despre ce vorbim astăzi: despre birocrație și debirocratizare, despre noi ocupații în COR și despre cum e cu justiția în Republica Moldova.
Spor la citit!
P.S. Dacă vrei să mă ajuți să sărbătoresc, te invit să dai un share acestui newsletter în comunitatea ta. Te costă câteva click-uri, iar pentru mine înseamnă mai mulți cititori bine informați. Mulțumesc!
Dacă ai o întrebare despre tematicile abordate în această ediție, îmi poți scrie în comentarii. Mă găsești și la legallyremote.online.
Legal & Trivia
Consiliul UE a adoptat forma finală a Digital Services Act ("DSA") și Digital Markets Act ("DMA"). Am scris aici cum te vor afecta.
Ocupații noi în COR: creatorii de conținut online și organizatorii de evenimente sunt incluși.
Un fost escroc explică modalitățile prin care poți fi păcălit online și cum să te protejezi.
Resurse: ghid pentru avocați în materie de marketing: cele mai frecvente întrebări de legal marketing și răspunsurile lor.
Legally Remote
Weekendul trecut l-am petrecut în Republica Moldova, unde am participat într-o vizită de conlucrare cu 60 de profesioniști în drept, într-un eveniment ce a adus împreună comunitățile Lideri pentru Justiție și LEAD Moldova, organizat cu sprijinul Fundației Konrad Adenauer.
Au fost două zile pline de discuții despre cum putem îmbunătăți sistemele de justiție ale celor două țări, am făcut schimb de bune practici privind digitalizarea sistemelor publice (mai mult dinspre Republica Moldova spre România!), și am participat la ateliere cu teme diverse precum:
Violența domestică și modul în care sistemele de justiție (nu prea) funcționează;
Meritocrația vs. nepotismul în sistemele publice dar și în mediul privat;
Etica în actul de justiție;
Problematica refugiaților ucraineni.
Sunt recunoscătoare că fac parte din această comunitate mixtă și mândră că am colegi atât de inteligenți și implicați!
P.S. Am prins și ziua orașului Chișinău, așa că a fost multă sărbătoare prin oraș. Vedeți mai multe fotografii aici.
Important de știut
La nivelul țării noastre, gradul de digitalizare a administrației publice este scăzut. O știm cu toții și ne înfurie deseori când suntem nevoiți să avem relații cu instituțiile publice.
Eforturi se fac, din fericire, însă din păcate, nu țin întotdeauna pasul cu noile tehnologii și noile nevoi ale consumatorilor și cetățenilor. Cu toate acestea, merită să le menționăm, să fim totuși optimiști.
De aceea, amintim că statul lucrează puțin la debirocratizare, prin legea 242/2022 aprobată anul acesta, care cere autorităților o simplificare a comunicării cu persoanele fizice și juridice în ceea ce privește schimbul de date între acestea.
Ideea de bază pe care legea încearcă să o pună în practică se referă la interconectivitatea rețelelor folosite de autorități și instituții publice pentru a accesa mai ușor informații și a facilita schimbul de informații între instituțiile statului.
De ce e asta bine?
Să spunem că ești antreprenor și vrei să-ți deschizi o firmă. Va trebuie să petreci foarte mult timp cu plimbări de la o instituție a statului la alta pentru a-ți forma un dosar complet de înregistrare a firmei.
Ei bine, Legea 242/2022 ar trebui să-ți ușureze această muncă aproape nesfârșită, prin înființarea unui registru utilizat în mod comun și colaborativ de către autoritățile statului care să conțină date generale despre tine.
În esență, s-ar elimina schimbul de date și birocrația atunci când persoanele fizice sau juridice intră în contact cu instituții publice, fie online, fie fizic.
Legea consemnează și înființarea unui “registru al registrelor”, care să mențină legătura între toate instituțiile statului. Registrul național va fi înființat și administrat de către ADR (Autoritatea pentru Digitalizarea României) și va sta la baza unei platforme naționale de interoperabilitate, care să cuprindă date centralizate la nivel național.
Cum știu dacă statul are datele mele?
Legea prevede că toate datele utilizate în scopuri de servicii publice trebuie preluate exclusiv din registrele de bază disponibile prin intermediul platformei naționale de interoperabilitate, iar autoritățile nu au dreptul să solicite dovezi ale datelor deja colectate sau create de către autorități.
Cam la fel cum Legea 267/2021 interzice autorităților să solicite copii în format fizic sau digital ale documentelor pe care le dețin deja în arhivă alte instituții ale statului.
De ce deține statul documentele mele?
Schimbul de date, ne asigură legea, are loc conform normelor de confidențialitate și securitate a datelor.
Autoritățile publice au dreptul de a deține și accesa date generale ale persoanelor fizice și juridice, obținute cu acordul acestora, pentru a menține securitatea și a combate practicile ilegale, însă au și obligativitatea de a menține acele date în condiții de confidențialitate și securitate în permanență.
Abecedar juridic
Date – legea* definește datele drept “orice reprezentare digitală a unor acte, fapte sau informații și orice compilație a unor astfel de acte, fapte sau informații, inclusiv sub forma unei înregistrări audio, video sau audiovizuale.
* Definiție dată de Legea 242/2022.
Din auzite
Pentru că am mers în Republica Moldova recent, m-am gândit să investighez cum arată sistemul lor de justiție în comparație cu al nostru. Nu vă plictisesc cu detalii – cert este că există diferențe și asemănări.
Vă las însă cu un episod din Cu DREPTul, un podcast despre accesul la justiție și drepturile omului în Republica Moldova, cu Tatiana Ețco.
Ne citim din nou aici, joi, 3 noiembrie. Până atunci, try to stay out of trouble.
Ana-Maria ❤️