"Am evoluat cu fiecare decizie proastă — am încercat să înțeleg de fiecare dată ce aș fi putut face eu diferit.
Andrei Stoica și încercările lui către succes.
Ce înseamnă “Încercări până la succes?”
Lucrez zilnic cu antreprenori care au muncit din greu să-și construiască afaceri, care învață necontenit și de la care putem învăța și noi.
Și cred că fiecare poveste a acestor antreprenori de succes conține acele elemente cheie care au transformat o idee într-un business fiabil. Fiecare conține un moment de cotitură, o idee îndrăzneață, un pas în direcția opusă, o decizie pripită sau un eșec care i-au adus pe calea pe care se află astăzi.
În această serie de interviuri scurte, mi-am propus să caut acele elemente cheie și să le împărtășesc cu voi, ca să putem învăța prin exemple și povești reale, aplicabile și aproape de realitatea antreprenorială în care ne aflăm cu toții.
Astăzi facem cunoștință Andrei Stoica. Te invit să citești câteva rânduri și gânduri.
1. De ce faci ceea ce faci?
Îmi place să construiesc, să fac lucrurile să se întâmple pentru mine și alții și mereu am o parere despre cum ar trebui facute mai bine. Într-un fel, cred că nu am altă opțiune în afară de antreprenoriat și a trebuit să accept asta acum câțiva ani. Am încercat să mă angajez la un moment dat și nu a funcționat. Ajungeam într-o situație în care mi se spunea ce să fac și trebuia să ascult chiar dacă nu eram de acord și asta îmi măcina sufletul și era incredibil de stresant.
Sunt antreprenor acum. Construiesc stoica.co, o agenție de B2B marketing pentru companii tech.
De-a lungul timpului, m-am pus în situații în care șefulului nu prea îi păsa de oamenii din echipă și am zis că eu pot să fac mai bine. Au încercat unii să mă convingă la un moment dat că așa e în business: ăla mai agresiv sau mai puternic câștigă și ceilalți pierd. Și nici cu asta nu am fost de acord și încerc să demonstrez că e doar o alegere și că poate câștiga toată lumea de fapt dacă facem treabă bună — dacă e plăcinta mai mare, e suficient pentru toți și dacă vrem mai mult, facem plăcinta mai mare, nu ne batem pe firimituri.
Mereu mi-a plăcut să am jucăriile mele, chiar dacă le împart cu drag cu toată lumea și mai tot timpul am avut o părere despre cum se poate face ceva mai bine, așa că ce fac acum pare o concluzie evidentă. Mi-a luat mie mult timp să-mi dau seama de asta, dar acum sunt destul de convins că fac fix ce vreau și ce am nevoie să fac.
2. De ce ai avut nevoie ca să ajungi aici (lucruri/oameni/sentimente/evenimente etc)?
De toți oamenii de pe lângă mine.
Nu cred că am ajuns încă nicăieri și totul e mai degrabă un drum continuu fără o destinație finală. Până aici, totuși, m-au adus și părinții, și prietenii buni, foști prieteni, colegi, copii, soție. Contextul cred că are o influență mult mai mare asupra noastră decât ne-ar plăcea nouă să credem. Suntem definiți de oamenii de pe lânga noi, lucrurile care ni se întâmplă și mediul în care trăim. Nu cred că sunt prea diferit de alții și încerc să mă bucur de ce mi se întâmplă pas cu pas.
3. Care a fost acel punct de cotitură când ai știut că trebuie să schimbi ceva în business sau în viața ta? Ce ai schimbat?
Fiecare relație nesănătoasă a fost un punct de cotitură pentru mine. M-a făcut să mă întreb dacă nu cumva ar trebui să schimb eu ceva ca să nu mă mai pun în situația aia. Și am schimbat de fiecare dată cât de mult am știut eu până când am ajuns iar într-o situație nefericită. Am evoluat, cred, cu fiecare decizie proastă — am încercat să înțeleg de fiecare dată ce aș fi putut face eu diferit. Oamenii sunt fiecare cum sunt ei și nu pot să schimb eu pe nimeni. Ce pot să fac eu mai bine?
Soția și fiecare copil au mai fost puncte importante de cotitură pentru mine. Elena mi-a arătat ca sunt demn de iubire și am început și în business să am puțin mai mult curaj. M-a convins că pot să fac de fapt cam tot ce îmi propun cu fiecare bravo pe care mi l-a oferit de-a lungul timpului. Înainte încercam mai degrabă să mă conving, dar nu eram așa sigur. Ea parcă a știut dintotdeauna că o să fie ok și m-a convins și pe mine.
Victor și Tudor m-au învățat să am rabdare, să fiu mai calm, să mă bucur de joacă și de fiecare moment pe care îl petrec cu ei sau oriunde altundeva. M-au învățat că și atunci când merg toate prost, să ai 10 minute să te joci e un privilegiu și ar trebui să fii recunoscător pentru fiecare moment. Ei doi m-au crescut ca antreprenor mai mult decat orice curs sau cărți prin care am trecut.
Așa că îmi e greu să văd o separare între business și viață în general.
Pe Andrei îl găsești pe LinkedIn sau pe stoica.co, unde poți descoperi informații de folos pentru companiile B2B și antreprenori digitali.